Слайд 2
Un mare rege
Burebista este întemeietorul primului stat dac,
om politic, diplomat şi comandant de oşti.
Tot el este
cel care a pus
să se clădească în piatră formidabilul sistem de cetăţi din Munţii Orăştiei, a ridicat temple, iar numărul davelor creşte vertiginos.
Слайд 3
Formarea statului
Factorii interni:
- Dezvoltarea economică prin folosirea metalurgiei
fierului şi a roţii olarului
Formarea claselor sociale – tarabostes
şi comati
Existenţa uniunilor de triburi
Factorii externi:
Primejdia celtică, din vest
Primejdia romană, din sud
Слайд 4
Politica internă
Bun organizator, întăreşte forţa militară a regatului,
putând mobiliza o armată foarte numeroasă pentru acele vremuri.
Pune
bazele capitalei statului dac în Munţii Orăştiei.
Numeşte funcţionari care guvernează provinciile, veghind la menţinerea păcii şi respectarea obligaţiilor acestora faţă de stat.
Слайд 5
Sistemul de apărare
Grandiosul sistem de fortificaţii, construit pe
înălţimi, punctele principale de rezistenţă fiind cetăţile Costeşti, Piatra
Roşie, Băniţa, Căpâlna.
Слайд 6
Întărirea autorităţii
Strabon. contemporan cu marele rege dac, spune:"
Burebista, bărbat get, luând conducerea neamului său, prin abstinenţă
şi ascultare de porunci, a ridicat pe oamenii aceştia, aşa încât, în numai câţiva ani, a întemeiat o mare împărăţie şi a supus geţilor pe aproape toţi vecinii; ba a ajuns să fie temut chiar şi de romani". (Geografia)
Слайд 7
Marele preot Deceneu
Mare autoritate spirituală, prim-sfetnic al
regelui (vicerege), slujitor al cultului lui Zalmoxis.
A contribuit la
marile succese politice şi militare ale lui Burebista;
I-a îndemnat pe supuşi la abstinenţă, sobrietate şi ascultare de porunci;
A îmbogăţit centrul spiritual de pe Dealul Grădiştei cu noi sanctuare, între care marele sanctuar circular;
I-a instruit pe daci în filozofie, logică şi morală, botanică şi medicină, astronomie;
A fost urmaşul lui Burebista în funcţiile de rege şi judecător.
Слайд 8
Politica externă
60-59 î.H., îi zdrobeşte pe celţi într-o
fulgerătoare campanie militară.
După anul 55 î.H., cucereşte litoralul pontic
de la Olbia (gurile Bugului) până la Apollonia (Bulgaria) şi îşi conduce oştile victorioase până la Munţii Haemus (Balcani).
În anul 48 î.H., se implică în războiul civil de la Roma dintre Cezar şi Pompei. Promite ajutor lui Pompei. În schimb, i se recunosc toate cuceririle sale şi întinsele hotare ale statului dac. Pompei este înfrânt.
Cezar începe pregătirile pentru o mare confruntare cu dacii. Planul nu
se va realiza deoarece ambii conducători vor fi asasinaţi în anul 44 î.H.
Слайд 9
Întinderea regatului
Pe la mijlocul sec.I î.H.,
stăpânirea lui Burebista se întindea de la Dunărea mijlocie
şi Morava, până la Olbia şi Marea Neagră, din Carpaţii nordici până la Munţii Balcani. Pe drept cuvânt, o inscripţie grecească îl numeşte " cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia".
Слайд 10
Statul dac de la Burebista la Decebal
După moartea
lui Burebista marea sa stăpânire s-a destrămat în patru,
apoi cinci regate mai mici, iar coloniile greceşti şi triburile de alt neam şi-au proclamat neatârnarea.
Cel mai important centru de putere a fost cel din Munţii Orăştiei. Aici au continuat politica moştenită din vremea lui Burebista, regi precum Deceneu, Comosicus, Coryllos-Scorilo, Duras şi, în sfârşit, Diurpaneus-Decebal.
Perioada este marcată de frecvente ciocniri ale dacilor cu romanii. Dacia nord-dunăreană izbuteşte să-şi păstreze independenţa, dar în timpul împăratului Augustus romanii cuceresc Dobrogea, punând-o, la început, sub protectoratul lor, iar apoi integrând-o în provincia Moesia (46 d.H.)