Презентация на тему Suprarealismul

sfera militară încă din Evul Mediu, desemnând un mic

detaşament ce deschidea grosul armatei în înaintarea ei către poziţiile inamicului;
Termenul capătă valoare figurată încă din Renaştere dar capătă o anumită semnificaţie , aceea de duşman al tradiţiei, identificată cu vechile instituţii –inclusiv cea a literaturii- şi cu toate formele perimate, osificate, pe care speră să le nimicească într-un grandios holocaust purificator (Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc);
spiritul avangardist se bazează pe fronda iconoclastă;
II. ÎNCERCĂRI DE A DEFINI SPIRTUL AVANGARDIST:
Eugen Ionescu: Prefer să văd avangarda în termeni de opoziţie şi de ruptură;
[...] Avangardistul este opozantul faţă de sistemul existent. El este un critic a ceea ce este, criticul prezentului- şi nu apologetul său;
Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii...: avangarda se înscrie în paradigma mai largă a modernismului, în opoziţie cu tradiţionalismul

III. Curente reprezentative :
expresionismul,
dadaismul,
futurismul,
constructivismul,
deconstructivismul,
suprarealismul.

se manifestă în mai multe arte: pictură, sculptură, muzică,

literatură;
presupune interzicerea limitelor imaginaţiei;

ARGUMENT: DE CE SUPRAREALISMUL?

de avangardă;
Cf. André Breton: suprarealismul ar fi punct al

spiritului în care viaţa şi moartea, realul şi imaginarul, trecutul şi prezentul, comunicabilul şi incomunicabilul, ceea ce este sus şi ceea ce este jos, încetează să mai fie percepute contradictoriu.(cf. Gabriela Duda, Literatura românească de avangardă,p 19)


A. Spre deosebire de alte curente avangardiste care propun disoluţia textului, eliberarea de sintaxă şi de logică, fragmentarismul (dadaiştii, futuriştii),suprarealismul propune principiul pur al

un text suprarealist propune simultan mai multe trasee interpretative, eventual contradictorii; textul suprarealist operează cu simboluri iar nu cu figuri de stil.
B. Absenţa progresiei, textul poate fi prelungit la infinit, nu are o logică a organizării interne şi nici un sfârşit determinat.

plurisemantismului

Lectura/comentariul suprarealist:

Elveţia, Spania, Anglia, România, Iugoslavia (Europa), S.U.A, Mexic, Brazilia,

(America), Asia (Japonia);

Un aspect specific l-a luat în Spania (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea, Rafael Alberti (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea, Rafael Alberti, chiar Garcia Lorca (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea, Rafael Alberti, chiar Garcia Lorca, Vicente Aleixandre (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea, Rafael Alberti, chiar Garcia Lorca, Vicente Aleixandre, Damaso Alonso (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea, Rafael Alberti, chiar Garcia Lorca, Vicente Aleixandre, Damaso Alonso, Manuel Altolaguirre (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea, Rafael Alberti, chiar Garcia Lorca, Vicente Aleixandre, Damaso Alonso, Manuel Altolaguirre, Emilio Prados (unde imagismul debordant este o tendinţă constantă a spiritului spaniol, înclinat spre o deformare a datelor reale, împinse adesea în planul metamorfozelor onirice). În poezie a fost prezent, cu accente diferite, în experienţa scriitorilor "generaţiei din 27", ca şi alţi poeţi (Juan Larrea, Rafael Alberti, chiar Garcia Lorca, Vicente Aleixandre, Damaso Alonso, Manuel Altolaguirre, Emilio Prados, Pablo Salinas).
În Italia, unde nu a cunoscut o prea mare dezvoltare - cu toată străduinţa lui Curzio Malaparte şi a revistei Prospective de a-l aclimatiza şi propaga - suprarealismul e vizibil, parţial măcar, în opera lui Massimo Bontempelli de a-l aclimatiza şi propaga - suprarealismul e vizibil, parţial măcar, în opera lui Massimo Bontempelli, în poezia lui Antonio Palazzeschi de a-l aclimatiza şi propaga - suprarealismul e vizibil, parţial măcar, în opera lui Massimo Bontempelli, în poezia lui Antonio Palazzeschi, Alfonso Gatto de a-l aclimatiza şi propaga - suprarealismul e vizibil, parţial măcar, în opera lui Massimo Bontempelli, în poezia lui Antonio Palazzeschi, Alfonso Gatto, Salvatore Quasimodo ş.a.
La fel în Anglia, unde cel mai de seamă reprezentant este David Gascoyne şi grupul lui din jurul revistei New Verse.
Forme şi nuanţări particulare a luat în S.U.A unde şi-a prelungit ecourile, sporadic, şi după al doilea război mondial.

Manifeste ale suprarealismului

francez

Max Ernst,"Doi copii amenintati de o privighetoare".

În 1924 André Breton, publică primul său "Manifest al suprarealismului"
Trăsături:
antitradiţionalism, protest antiacademic, explorarea subconştientului, deplină libertate de expresie, înlăturarea activităţii de premeditare a spiritului în actul creaţiei artistice;
automatism psihic;
atotputernicia visului;
adevărul şi arta se află "în realitatea superioară a anumitor forme de asociaţie“, "jocul dezinteresat al gândirii" eliberate de constrângeri;
S. se situeaza in afara oricărei preocupări estetice sau morale ;
În 1929, 15 decembrie, Bréton publică Al doilea manifest al suprarealismului :
Trăsături:
incidenţa dialectică între vis şi acţiunea socială;
reprezentantul autentic al suprarealismului "pur“ (la care vor adera, între alţii, René Char(la care vor adera, între alţii, René Char, Salvator Dali).
Se urmărea identificarea imaginilor furnizate de subconştient, încercând o descifrare prin analiză pentru a construi un mesaj organizat compus din imaginile date. Limbajul subconştientului trebuia să fie acela identificat şi folosit de suprarealişti pentru că subconştientul este cel care explică toate transformările din om şi libertatea lui ( A . Breton)

Grup constituit în jurul revistei Littérature, condusă de A. Gide din care mai fac parte: Paul Éluard, André Bréton, Loius Aragon

189618 februarie 1896 - d. 28 septembrie18 februarie 1896

- d. 28 septembrie 1966

Salvador Domingo Felipe Jacinto Dalí Domenech (11 mai Domenech (11 mai 1904 Domenech (11 mai 1904, Figueras Domenech (11 mai 1904, Figueras - †23 ianuarie Domenech (11 mai 1904, Figueras - †23 ianuarie 1989 Domenech (11 mai 1904, Figueras - †23 ianuarie 1989, Figueras) a fost un pictor spaniol, originar din provincia Catalonia Domenech (11 mai 1904, Figueras - †23 ianuarie 1989, Figueras) a fost un pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant al curentului suprarealist în artă

Marc Chagall: Autoportret cu şapte degete, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie 1887, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie 1887, Vitebsk, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie 1887, Vitebsk/Belarus, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie 1887, Vitebsk/Belarus - d.28 martie, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie 1887, Vitebsk/Belarus - d.28 martie 1985, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie 1887, Vitebsk/Belarus - d.28 martie 1985, Saint-Paul-de-Vence, 1912-1913 - Stedelijik Museum Amsterdam (7 iulie 1887, Vitebsk/Belarus - d.28 martie 1985, Saint-Paul-de-Vence/Franţa)

Giorgio De Chirico - Autoportret, 1953, 10 iulie, 1953, 10 iulie 1888, 1953, 10 iulie 1888, Volos, 1953, 10 iulie 1888, Volos - †20 noiembrie, 1953, 10 iulie 1888, Volos - †20 noiembrie 1978, 1953, 10 iulie 1888, Volos - †20 noiembrie 1978, Roma, 1953, 10 iulie 1888, Volos - †20 noiembrie 1978, Roma) a fost un pictor suprarealist italian

Guillaume Apollinaire

Precursori

Portretul lui Stéphane Mallarmé (Édouard Manet).

Arthur Rimbaud

Lautréamont

Frumos ca întâlnirea fortuită dintre o umbrelă şi o maşină de cusut pe o masă de operaţie.

Reprezentanţi

Termenul de Suprarealism se datorează lui Guillaume Apollinaire, el desemnând o experienţă literară sau artistică ce transcende planul real

fi vorba despre o ardere sau o incendiere a

muzeelor sau bibliotecilor pentru că nu existau elemente de cultură care să ducă la suprasaturare. Dorinţa de eliberare deplina a omului îi determină pe majoritatea avangardiştilor să adere la ideologii şi mişcări extremiste: Tzara şi suprarealiştii adera la comunism şi idealurile revoluţiei bolşevice. Reprezentantii S. erau evrei sau intelectuali proveniţi din provincie, ostracizaţi pe plan social .

Suprarealismul românesc

Primele manifestări ale suprarealismuluiPrimele manifestări ale suprarealismului apar în RomâniaPrimele manifestări ale suprarealismului apar în România ,anii 1924Primele manifestări ale suprarealismului apar în România ,anii 1924-1934, în special în revistele "urmuz" (scoasă de Geo Bogza (scoasă de Geo Bogza la Câmpina) şi "Alge", subintitulată când "revistă de poem şi desen", când "revistă ditirambică", editată de Gherasim Luca; S. nu era delimitat clar de dadaism.
1945-1947- singurul grup român declarat suprarealist, cel de-al doilea: Gherasim Luca, Gellu Naum, D. Trost, Paul Păun, Virgil Teodorescu.
Reviste : revista 75 HP, model pentru unu (Saşa Pană, cel care înfiinţează revista unu), Alge, Liceu, XX, literatură contemporană, unele numere din Contimporanul;

limbajul/imaginea abstractă putea să aducă în conştient forme ale

subconştientului ;
prozaismul ( nou gen literar: reportajul, practicat de Saşa Pană, Paul Sterian, Gheorghe Dinu, Victor Brauner, Sandu Eliad, ocazional Geo Bogza, B. Fundoianu),
relaţia artă/viaţă ( scriu pentru ca viaţa mă exasperează, Geo Bogza)
antiliteratura (provocarea şocului, spiritul de frondă);
dezarticularea limbajului (ex: pictopoezia lui Ilarie Voronca şi Victor Brauner: picturi în ulei peste care se plasau texte sau cuvinte din vocabularul futurist-dadaist pe atunci în plină dezvoltare)

după 1924, este menţionată, în Contimporanul, naşterea suprarealismului

Precursor: URMUZ, SUPRAREALISMUL FRANCEZ
Prima formă a S. sfida regulile impuse de tradiţionalism, parodiind forme vechi
din mişcare făceau parte: Ilarie Voronca, Saşa Pană, Sesto Palş, Stephane Roll, Geo Bogza.
Aceştia marchează trecerea de la poezia tradiţionalistă la frondă; suprarealiştii experimentează diverse forme de expresie, rezultând aspecte incongruente, neverosimile, repetiţii mecanice.

/că s-a prostituat! Manifest activist către tinerime
2.

Saşa Pană: ,,cetitor, deparazitează-ţi creierul!"
Strigăt în timpan
Avion
t.f.f-radio
televiziune
76h.p
Marinetti
Breton
Tzara
Ribermont-dessaignes
Arghezi
Brâncuşi
Theo van doesburg
Uraaaa
uraaaaa
uraaaaaaaa
(unu, nr.1, apr.1928)

Uncovering the Self, Mariu Suarez

anchetă Domnişoarei Mimy C.
Ion Anton Boşilcă, numai de douăzeci şi

unu de ani
cu veleităţi de mecanic, deocamdată ungător
având buze groase, muşchi strunjiţi în oţel
şi câteva surori, una mai frumoasă, alta mai urâtă,
dar toate cu suflet putred ca merele căzute din copaci
şi una saşie,
Ion Anton Boşilcă, duminică 9 iunie (a.c)
după ce hora satului se sfârşise
cum de a plecat singur prin păduri
să nu se mai întoarcă niciodată?
noaptea de duminică plină cu spaime
şi cu foc de puşcă
L-au găsit abia după trei zile, într-un puţ de păcură
capul îi era pierdut în întuneric
doar picioarele întinse în sus ca nişte disperări
de l-au cunoscut surorile după ghetele galbene cu vârf ascuţit
Ţipetele lor au fost atunci cuţite spintecând aerul
şi le-am văzut prăvălindu-se din vârful dealului ca nişte stânci.
Da, domnişoară,veneau de-a rostogolul
Surorile lui
surorilor lui
Nimeni nu le-a dat ajutor
se zvârcoleau ca viermii în ţărână
iar lumea spunea că ele cu nenumăraţii lor ibovnici
l-au ucis pentru a le fi ferită iubirea de ochii fratelui
care întors de la munca neagră din sondă
mai întâi trebuia să facă şi mâncare la găini
surorile fiind ocupate cu musafirii
Cu care apoi se culcau grămadă în singura lor odaie
Din casa părăginită de la marginea pădurii

ion anton boşilcă mai lăsase o fată mare grea
nimeni nu vorbea de păcatul flăcăului ucis
că poate tatăl fecioarei borţoase
îl aşteptase cu puşca în pădure
şi.
Dar nu s-a aflat cine şi cine
Nici chiar când spre sfârşitul săptămânei
Veniră autorităţile puţin cam bete
(sunt atâtea dealuri până la Buştenari, atâtea cârciumi)
şi l-au scos afară, întinzându-i trupul negru putrezit
spintecându-l cu cuţite ţeasta cu fierăstraie
(doctorul îi juca în mână creierii ca pe nişte mărgele)
găsind paisprezece găuri şi culcuşul
alicelor paisprezece
aproape de ficaţi

Pe urmă l-au cusut la loc
şi dându-l surorilor le-a spus: puneţi-l în coşciug.
şi fetele l-au plâns: n-avem coşciug şi nici bani să-i facem n-avem
În noaptea ceea, Veta care-i cea mai frumoasă
va fi pândit vreun sondor cu nevasta
lăsată departe în satul din munţi
şi trăgându-l în umbra rezervorului de păcură
lipindu-se moale de pulpele lui
îi va fi spus:
iubirea noastră costă cât un coşciug.
(unu, nr.20, dec. 1929)

geo bogza

val care au rămas adepţi acestui curent, preluând idei

din al doilea manifest literar propus de A. Breton (Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Păun, Dolfi Trost). Primii doi îl cunosc pe A. Breton prin intermediul lui V. Brauner.
În 1948 Grupul Suprarealist Român este dizolvat, trebuind să cedeze locul realismului socialist impus oficial; totuşi, Gellu Naum şi Gherasim Luca vor continua să scrie poezie şi proză suprarealistă.

suprarealismul postbelic

mentală şi intr-o stare de excitaţie afectivă şi psihică neîntreruptă eu urmaresc..în

mine şi în afara mea acest numar acrobatic.. infinitul Salturile contemplative, active şi lubrice le execut simultan, culcat şi în picioare .... aş putea muri de o mie de ori fară ca o problemă fundamentală cum e moartea sa mi se aplice în dimensiunea ei filozofică .... Ce mare, ce decepţie monstruoasă din cauza propriului meu personaj drogat de evoluţie cu o agilitate neîntălnită la frontiera dintre somn şi trezie între da şi nu posibil-imposibil ca să mă trezesc brusc într-un decor inversat o lume de iluzii de erori fundamentale care nu iartă şi care transformă inegalabila mea inexistentă existenţă într-o rană...
        
Gherasim Luca: Vierge à la Colonne, colaj

Gherasim Luca

de Virgil Teodorescu -Fragment-

Sobroe algoa dooy toe founod...

Sobroe algoa dooy toe founod
Woo oon toe Negaru Hora
Urboe
Revoulud finoe wilot
Entroe twwoe toe sarah doga-
Rabasamahi aroe
Toe strearom prapoi robarago
Oftanod hatum vehon ion
Maaring sculoest simprope uneor adaru iot soelof
Anod dalar habui pirtoe guepa-
Sarah comienco smalol znng-
Ggoe
Voa woa fooot coon oo arbar
Carbe
Celanot vinwid serpantis especat
Sabroe toe goo intoo doas
Cotts fidusan gresseru […]

Peste câteva zile îţi vei găsi umbra…

Peste câteva zile îţi vei găsi
umbra care ar orbi fără polul
Nord
între amândouă alternativele sunt
de diamant
marele fluviu aproape sufocat de
atâta întuneric încât ţi se lipeşte de
coapsă ca o şopârlă dimineaţa
când te scoli
şi imediat încep plimbările prin
pădurea goală reveriile car-
nasiere
şi copacii iau formele strămoşi-
lor
ucişi la rădăcinile lor pisici gal-
bene asistate de şerpi le spală
coaja într-o totală uitare de sine […]

cu statistici
El îşi aranjează coafura în ceasornice
(timpul e un

pieptene delirant pentru părul
de pe ţâţele feciorelnice)
îşi lasă câte o măsea infectată la fiecare geam
cu firme cu grădini mici
se-ncruntă în faţa ciorapilor de mătase vegetală
pipăie cu degete de cunoscător paharele pline ale
somnului
aleargă după mugurii care cresc
în repedea învârtire pe loc a arborilor
cunoaşte menageriile din căptuşeala fiecărei pălării
e-n fiecare pachet cu şuncă sau cu manifeste face de gardă smirnă cu felinarele
El saltă veveriţă în fluiere cu guşe ale vardiştilor
şi pipăie chiloţii străvezii ai Istoriei
creierul lui face semne cu o batistă
şi dacă nu s-ar teme de ridicol
ar putea să fie un popă sau o cravată[…]

Gellu Naum
(1 august(1 august 1915(1 august 1915, Bucureşti(1 august 1915, Bucureşti - 29 septembrie(1 august 1915, Bucureşti - 29 septembrie 2001(1 august 1915, Bucureşti - 29 septembrie 2001, Bucureşti)

automat ă "= dupa ce şi-a eliberat complet spiritul,

pentru a se putea  exprima dincolo de cuvinte şi de sintaxa tradiţională, scriitorul redactează ideile brute, fără o gândire organizată.
--> "cadavru rafinat" = scriere realizată de mai mulţi participanţi, fiecare redactându-şi partea ignorând ce a scris precedentul. Toate fragmentele sunt adunate într-un tot care formează "un cadavru".

1923 (n. 1903, 1923 (n. 1903, Piatra Neamţ, 1923

(n. 1903, Piatra Neamţ - d.12 martie, 1923 (n. 1903, Piatra Neamţ - d.12 martie 1966, 1923 (n. 1903, Piatra Neamţ - d.12 martie 1966, Paris, 1923 (n. 1903, Piatra Neamţ - d.12 martie 1966, Paris) a fost un pictor suprarealist, 1923 (n. 1903, Piatra Neamţ - d.12 martie 1966, Paris) a fost un pictor suprarealist evreu, originar din România

suprarealistul

Passivité courtoise

Coloana fără sfârşit, Brâncuşi

Domnişoara Pogany, Brâncuşi

Muza, Brâncuşi

identifica tema poeziei (daca poate fi identificata) si trasaturile

poeziei suprarealiste din textele propuse, citite mai sus, utilizand citate; liderul sintetizeaza pe tabla rezultatele.
cealalta grupa evalueaza continutul si calitatea prezentarii; liderul sintetizeaza care sunt transformarile de la primii suprarealisti pana la cei contemporani (au in vedere si manifestele S.).
Tema acasa:
2. Construiti o antologie de poezie suprarealista care sa aiba: coperta,cuprins, argument, texte insotite, daca vreti, de imagini,o recenzie la antologia voastra care sa apartina unui coleg.

Sugestii pentru evaluare