Презентация на тему Proiectarea şi realizarea acţiunii educaţionale. (Tema 7)

activitatea educativă;
să definiţi conceptele de bază;
să realizaţi ore educative;
să

evaluaţi calitatea proiectului, activităţii educative şi a conduitei dirigintelui

competenţă profesională, responsabil
de planificarea/conceperea
/organizarea/îndrumarea/dezvoltarea/
evaluarea activităţii educative

a unui
grup şcolar pentru un an de studiu în
învăţământul şcolar.

profesorul ca specialist prin cunoştinţele şi calităţile sale de

om.

Autoritatea desemnează o relaţie cu trei termeni:
purtătorul autorităţii;
subiectul autorităţii;
domeniul autorităţii

domeniu de cunoaştere.
Autoritatea deontică este autoritatea profesorului care conduce

(organizează şi realizează) acţiunea educativă.

constrângere, evoluând uneori spre "autoritarism", în sensul unei supuneri

totale a elevului faţă de profesor, în dezacord cu o minimă autonomie şi libertate de acţiune.
de solidaritate - funcţionează prin disciplină liber consimţită sau permisivitate.

educative din şcoală – manager.

şi sociale ale elevilor:
a) resursele de natură cognitivă

(în special gândirea şi latura sa opera­ţională, inteligenţa care asigură rezolvarea problemelor şi a situaţiilor-problemă);
b) resursele de natură afectiv-motivaţională (sentimentele pozitive faţă de învăţarea şcolară şi extraşcolară, motivaţia interna pentru activitatea de instruire şi autoinstruire eficientă, productivă în plan individual şi social);
c) resursele de natură caracterială (formarea atitudinii corecte faţă de învăţare, instruire, şcoală, colectiv şcolar, familie, comunitate, muncă, autoinstruire şi autoeducaţie, creaţie responsabilă social etc., cu o largă susţinere volitivă şi afectiv-motivaţională).

pe termen lung,
proiectarea planului de învăţământ,
a programelor

şi a manualelor şcolare
şi universitare, a materialelor curriculare anexe şi conexe,
proiectarea anuală şi semestrială
a activităţilor educaţionale concrete.

a educaţiei cu valoare de paradigmă promovată de pedagogia

postmodernă.

componente:
1) fundamentele teoretice care susţin dezvoltarea corelaţiei educator – educat;
2) finalităţile educaţiei la nivel de sistem (ideal, scopuri) şi de proces (obiective);
3) conţinuturile selectate şi organizate pedagogic;
4) metodologia de instruire /învăţare;
5) metodele şi tehnicile de evaluare / autoevaluare (integrate în metodologia de instruire / învăţare).

ce se învaţă?”, ceea ce presupune raportarea la finalităţile

educaţiei
„ce se învaţă?”, ceea ce presupune raportare la conţinuturile educaţiei;
„cât se învaţă?”, ceea ce presupune analiza conţinuturi lor din perspectiva „gradului de profunzime”;
„când se învaţă?”, ceea ce presupune stabilirea momentelor când trebuie abordate conţinuturile educaţiei;
„cum se învaţă?”, ceea ce presupune stabilirea metodelor, a materialelor pedagogice, a condiţiilor de educaţie;
„pentru cine” se organizează educaţia?”, ceea ce presupune cunoaşterea elevilor, raportarea conţinuturilor şi a metodelor de predare – învăţare - evaluare la particularităţile elevilor din clasa respectivă, în condiţiile unui învăţământ diferenţiat, individualizat.

de învăţământ care include:
managementul didactic ca „act complex

de conducere” a activităţii de instruire;
managementul activităţii educative ca „act complex” de conducere a acţiunilor de educaţie formală (orele de dirigenţie) şi nonformală organizate în şcoală;

şcolar la nivel de vârf (conducerea centrală şi teritoriala);

managementul şcolar la nivel local (conducerea şcolii, ca organizaţie de bază)

ce asigură proiectarea corectă a actului pedagogic.
capacităţi:
a) capacitatea de

proiectare a obiectivelor concrete prin operaţionalizarea obiectivelor generale şi specifice (sau a obiectivelor-cadru şi de referinţă);
b) capacitatea de selectare a conţinuturilor de bază şi a metodelor de predare – învăţare - evaluare optime în contextul clasei;
c) capacitatea de realizare a comunicării pedagogice (prin elaborarea mesajului pedagogic în funcţie de specificul clasei şi perfecţionarea permanentă a acestuia prin diferite circuite de retroacţiune) etc.

documentul normativ care preconizează
generalizarea/consolidarea/dezvoltarea
cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor

formate în cadrul activităţilor la diverse
discipline şcolare şi care atribuie elevului
calitatea de personalitate.

dirigintelui, solicitând acestuia să-şi racordeze activitatea mai mult la

conceptul educaţional preconizat, decât la obiectivele propriu-zise, fiind constituit pe principiile:

respectării particularităţilor de vârstă
continuităţii
flexibilităţii
axării pe valorile naţionale şi cele general umane
axării pe caracterul pozitiv al educaţiei

educative a profesorului diriginte
dezvoltarea personalităţii elevilor
educaţia pentru

sănătate, receptarea valorilor culturale
educaţia pentru securitatea personală
managementul clasei ca grup
consilierea individuala a elevilor
orientarea şcolară şi profesională a elevilor

educative/orei de dirigenţie
Obiectivul general
Obiectivele operaţionale
Tipul activităţii

educative/orei de dirigenţie: oră de dirigenţie, vizită (teatru, instituţii sociale), excursie, masă rotundă, dezbatere etică, vizionare colectivă a filmelor educative etc.
Metodologia realizării activităţii educative/ orei de dirigenţie angajează: exerciţii morale, exemple morale, convorbiri morale, studii de caz, asalt de idei, cu mijloace pedagogice adecvate (material documentar ilustrativ, bibliografic, informatizat etc).